Însă, indiferent de aceste dezavantaje, cererea este în plin avânt. În statul Wisconsin, trei crescători de vite intervievaţi de Reuters au spus că au fost nevoiţi să respingă cererile pentru bălegarul lor trimise via mesaje text sau Twitter.

La rândul său, gigantul Smithfield Foods, cel mai mare producător mondial de carne de porc, a spus că a sesizat o modificare de poziţie în rândul fermelor de porci care aprovizionează abatoarele sale. „Vedem cu siguranţă cum fermierii se îndreaptă spre bălegar odată cu creşterea preţurilor la îngrăşăminte”, spune Jim Monroe, purtător de cuvânt la Smithfield Foods.

Potrivit firmei de consultanţă CRU Group, în luna martie preţul la îngrăşăminte chimice a atins un nivel record, în condiţiile în care cotaţiile la îngrăşămintele pe bază de azot au crescut de patru ori după 2020 iar la potasă de trei ori.

Războiul din Ucraina a agravat situaţia prin reducerea exporturilor de îngrăşăminte din Rusia, şi aliatul său Belarus, ca urmare a sancţiunilor occidentale. Aceasta riscă să ducă la diminuarea recoltelor în întreaga lume într-o perioadă în care inflaţia este stimulată de preţurile record la alimente. Împreună, Rusia şi Belarus au fost responsabile anul trecut pentru mai mult de 40% din exporturile mondială de potasă, unul din primele trei îngrăşăminte utilizate pentru creşterea randamentelor culturilor, susţin analiştii de la banca olandeză Rabobank.

Odată cu creşterea cererii pentru bălegar, au crescut şi preţurile, ceea ce a adus un câştig neaşteptat pentru crescătorii de animale. În statul Nebraska, preţurile la bălegar uscat au ajuns până la 11-14 dolari pe tonă, de la un nivel obişnuit de 5-8 dolari pe tonă, spune consultantul Allen Kampschnieder. Potrivit acestuia, iarna uscată a contribuit la creşterea preţurilor pentru că bălegarul are mai puţină apă, astfel că este mai concentrat şi mai valoros.